sâmbătă, 5 septembrie 2009

Raport de Cercetare Stiintifica ( CURS)

RAPORT DE CERCETARE



CERCETĂTOR, Conf. univ. dr. N. Zamfirescu, doctor în drept – specializarea criminalistică, atestat de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, titular disciplinele „Criminalistică” şi „Expertiza criminalistică” – Ordinul M.E.C.T. 4693/2008.

SOLICITANT, Cabinet de avocatură .... - Baroul Bucureşti

OBIECTUL CERCETĂRII:
A. Precizări relative la gradul de susţinere ştiinţifică a concluziilor Raportului de expertiză criminalistică nr. ....,
B. Interpretarea conţinutului juridic motivaţional al paragrafelor 5 şi 6 – pag. 5 din Sentinţa civilă nr. .....

DOCUMENTE PUSE LA DISPOZIŢIE: Dosarul cabinetului de avocatură privitor la partajul succesoral.


CONSTATĂRI:


A. Precizări relative la gradul de susţinere ştiinţifică a concluziilor Raportului de expertiză criminalistică nr. ....,

În fapt pentru a se stabili dacă o persoană este autorul grafic al unui scris se procedează la examinarea comparativă a acestuia şi a celui model de comparaţie pus la dispoziţie. Mai intâi se procedează însă la o examinare separată a documentelor, în scopul stabilirii caracteristicilor identificatoare. Examinarea comparativă are ca scop stabilirea asemănărilor şi deosebirilor dintre scrisul în litigiu şi cel model de comparaţie, având două etape: examinarea caracteristicilor generale şi apoi a celor individuale .

În cazul de faţă examinarea nu a avut în vedere primul demers, stabilirea caracteristicilor identificatoare şi ultima etapă a stabilirii caracteristicilor individuale, astfel că exminarea s-a rezumat la o simplă vizualizare a grafismelor, vizualizare consemnată într-un preambul în care sunt prezentate patru caracteristici generale, respectiv: evoluţia scrisului „se remarcă scrisul de nivel mediu”; dimensiune „de dimensiuni mici şi depasante supraînălţate”; continuitate „semilegat”; forma „unghiular” iar demonstraţia a fost făcută numai sub simpla apreciere a concordanţei formei constructive a grafismelor dedusă din simpla vizualizare.

Lipsa de abilitate sau diligenţă a dus la neobservarea caracteristicilor identificatoare şi a celor individuale care indicau falsificarea scrierii în litigiu, respectiv, încetinirea mişcărilor, nesiguranţa traseelor, prezenţa unor staţionări ale instrumentului scriptural, a reluărilor.

În cazul observării acestor caracteristici concluzia raportului ar fi fost fără îndoială următoarea: testamentul olograf datat 15.07.1994 nu a fost scris, datat şi semnat de G.A.V..

Demonstraţia afirmaţiei de mai sus, respectiv, falsificarea prin imitaţie servilă a grafismelor în litigiu o facem în cuprinsul anexelor 1; 2; 3; 4; 5.

În drept prezenta demonstraţie justifică invocarea art. 105 C.proc.civ. par. 2 „Actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un funcţionar necompetent se vor declara nule………”

B. Interpretarea conţinutului juridic motivaţional al paragrafelor 5 şi 6 / pag. 5 din Sentinţa civilă nr. .....

„Instanţa nu va avea în vedere la soluţionarea acestei cereri cele două rapoarte de expertiză criminalistică extrajudiciare întocmite, unul în dosarul nr. ...., deschis la biroul notarului public ............din Bucureşti şi altul, la cererea pârâtului-reclamant G.A.V., având în vedere că ele pot fi valorificate în prezenta cauză doar ca înscrisuri, iar în aceste condiţii, valoarea lor ştiinţifică este inferioară expertizei efectuate la solicitarea instanţei”


1. Prin formularea „instanţa nu va avea în vedere la soluţionarea acestei cereri cele două rapoarte de expertiză criminalistică extrajudiciare ...” a fost ignorat principiul fundamental al contradictorialităţii procesului civil . Ne referim la contradicţia dintre proba administrată şi contraprobă. Nerespectarea acestui principiu fundamental este sancţionată cu nulitatea hotărârii.

Se pune în discutie şi principiul egalităţii în faţa justiţiei, care semnifică şi faptul că toate persoanele au o vocaţie egală cu privire la regulile de procedură judiciara, fără nici o discriminare. A se vedea art.16 alin.1 din Constituţie.

2. Prin formularea „în aceste condiţii, valoarea lor ştiinţifică este inferioară expertizei efectuate la solicitarea instanţei” aducem în discuţie principiul potrivit căruia „probele nu au valoare mai dinainte stabilită”

Solicitarea instanţei de judecată sau a părţilor relativă la o operaţiune expertală apare pentru instanţa de judecată ca obligaţie, iar pentru părţi ca un drept. Sursa solicitării nu este un criteriu de apreciere a operaţiunilor expertale.

Operaţiunile cu caracter ştiinţific pot fi apreciate de judecător ca urmare a diligenţei şi abilităţii sale ori printr-o nouă operaţiune expertală atunci când sunt necesare cunoştinţe de strictă specialitate. În consecinţă instanţa are obligaţia aprecierii celor două rapoarte de expertiză extrajudiciară, pronunţându-se dupa apreciere, relativ la admiterea sau respingerea acestora.



Conf.univ.dr. N.Zamfirescu




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu