Copilaria, o boala de care scapi pe masura ce cresti...:-(...

Azi m-am intanlit cu o persoana care mi-a adus aminte de copilarie, si de acele vremuri de inocenta. Totusi este ciudat cat de rar imi aduc aminte de acele vremuri , probabil ca prezentul a pus stapanire pe mine si de aceea uit sa mai privesc in urma.
"Copilaria este o boala, de care scapi pe masura ce cresti" (William Golding).... acesta este unul din citatele mele preferate si vrem nu vrem spune mult adevar.
Voi stiti ce inseamna sa fii copil? Inseamna sa fii atat de mic incat spiridusii sa-ti poata soptii la ureche, inseamna sa crezi in dragoste, sa crezi in credinta, sa crezi in Mos Craciun, sa crezi in frumusete , inseamna sa transformi josnicia in noblete si nimicul in orice, caci orice copil are in suflet o mica zana nasa care ii este mereu alaturi. Dupa parerea mea copilaria este cea mai frumoasa etapa din viata omului. Copilaria este singurul moment in care traim totul la intensitate maxima, in care radem si plangem, ne suparam si iertam in aceeasi zi, in care suntem cu toata lumea dar totusi suntem singuri . Nu stiu ce parere aveti voi dar eu as da orice sa redevin copil, cu toate ca nu am o varsta prea inaintata incep usor , usor sa simt cum copilaria se rupe de mine si nu este un sentiment tocmai placut. Eu m-am nascut intr-un orasel mic dar spre norocul meu cineva cu inima mare m-a luat de acolo si ma dus intr-un loc pe care nu-l voi uita in vecii vecilor. In inima mea de copil pastrez amintiri frumoase despre veri insorite si toamne ruginite petrecute la tara cu cei care si in ziua de azi imi sunt prieteni foarte buni . Cu ei mergeam la garla , jucam paparuda, leapsa, ascunsea, sotron, elastec, coarda, magarusul, stateam la soare si ne jucam cu animalele. Dar toate astea sunt doar amintiri ce sper ca nu vor disparea din mintea mea niciodata. Unii dintre prietenii mei s-au grabit sa creasca mari si acum imi spun cat de mut regreta ca au facut acest lucru si ca si-ar dori sa redevina iar copii. Vreau ca peste ani buni sa ma reintanlesc cu ei si sa ne reamintim cate prostioare faceam la o varsta cand toata lumea era la picioarele noastre. In ziua de azi cand am trecut peste copilarie realitatea ne rade in nas si ne plesneste peste fata din cand in cand , facandu-ne sa ne gandim la ziua de maine si la problemele ce vor veni si la obligatiile de care nu avem cum sa scapam. Eu nu sunt nepasatoare la lucrurile din jurul meu insa vreau sa cred ca undeva chiar exista o lume mult mai buna . Pastrez si voi pastra in continuare acea inocenta din vremurile trecute si cred ca nimic in lume nu este intamplator. Asa ca hai cu totii sa incercam sa ne readucem aminte de copilara care inca este ascunsa in sufletele noastre si acolo sa o pastram mereu .........:-D......